ANATOL ȘALARU (n. 7 februarie 1962, satul Văratic, raionul Rîșcani) este un politician din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova între 1990 și 1994, fost Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor din 25 septembrie 2009 până la 30 mai 2013. Deține funcția de Vicepreședinte al Partidului Liberal, succesorul de drept al Partidului Reformei, pe care l-a condus în perioada 1993-1997. Este fondator al Cenaclului „Alexei Mateevici”, – un forum al ideilor libere și naționale, creat în anii de apus ai Uniunii Sovietice și de început ai restructurării.
ION ȘALARU născut la 26 august 1963 în s.Văratic, raionul Râșcani. In anii 1970-1980 si-a facut studiile la scoala medie din sat, unde a fost un elev silitor si a absolvit-o cu media generala 5.0 (cum era atunci). Este un familist convins, casatorit- sotia Ecaterina,care de asemenea este de specialitate medic.Creste 3 copii(2 baieti pe linga o fata): Victor Catalin(n.1995), Stela Madalina (n.1998) si Marius Ionut (n.2002). Din 14.02.2020 – prezent: Director adjunct, Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
VLADISLAV GRIBINCEA nascut 22 aprilie 1980, s.Varatic, r.Riscani. În anii 1986-1997, studii, Școala medie din satul Văratic raionul Rîșcani. În anii 1997-2002, studii universitare, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept. În anii 2002-2003, studii de masterat, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept. El a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, organizarea procuraturii, procedura civilă şi procedura penală. De asemenea, el a fost implicat în elaborarea a Legii cu privire la libertatea de exprimare.
Dl Gribincea este Preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova din anul 2010. El activează în sectorul non-guvernamental din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.
VASILE ȘALARU născut la 26 septembrie 1934 în satul Văratic raionul Rîșcani. Biolog, domeniul științifi c: algologie, hidrobiologie, biotehnologia algală, protecția și utilizarea rațională a resurselor vegetale. Doctor habilitat în științe biologice (1972), profesor universitar (1975).
- 1992- i se confiră titlul de Om emerit în știință și tehnică.
- 1995- Membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei
- În anul 1996 obține Premiul de Stat al R.Moldova în Șriință, Tehnică și Producere.
- 1957-1972- șef de laborator de plante inferioare al Grădinii Botanice a ASM.
- 1972-2007- Șef de catedră Ecologie, Botanică și Silvicultură a USM.
- 2007- Șef de laborator de cercetare ,,Algologie,, al USM.
ANATOLIE TĂRÎȚĂ
născut la 11.07.1958 în s.Văratic r.Rîșcani.
Septembrie 1975- Iulie 1980 Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Biologie și Pedologie, Specialitatea Pedologie și Agrochimie.
1994-1998 Institutul Național de Ecologie. Studii de doctorat Ecologie. Diploma de doctor în Biologie.
Septembrie 1992 – Institutul Național de Ecologie, Institutul de Ecologie și Geografie al AȘM, Colaborator științific, Cercetător științific superior, Șef de laborator, Activitate de cercetător științific.
MARCELA BENEA
născută la 4 iunie 1948 în satul Văratic raionuil Rîșcani. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie (1972).
Cărți publicate:
- Zestre, poezie, ed. Cartea moldovenească, Chișinău, 1974;
- Poveste neterminată, poezie, ed. Literatura artistică, Chișinău, 1988;
- Evadare din frescă, poezie, ed. Cartea Moldovei, Chișinău, 2008;
- 101 poeme, ed. Biodava, București, 2012;
- Traducătorul de suferințe, poezie, ed. Prut, Chișinău, 2015;
- Rupere de nori, poeme, editura Cartier, Chișinău, anul 2021;
- Eu sunt cartea, antologie de versuri, editura Cartier, Chișinău, anul 2021.
NATALIA MAZÎLU-MIRON născută la 8 decembrie 1979, în satul Văratic, raionul Râșcani, în familia lui Vasile și Zinaida Miron, este fiica cea mai mare dintre cele patru fete: Stela, Ina și Olga.În inima satului Văratic locuiește până în prezent. Împreună cu soțul a adus pe lume un fecior. Ghenadie poartă numele tatălui și este bucuria și realizarea vieții cea mai mare. Dragostea de poezie se trage din copilărie. Scrie ceea ce îi dictează sufletul și îi șoptește inima. Deoarece s-a născut și trăiesc în inima satului, majoritatea poemelor sunt scrise în stil popular, inspirate atât din viața dnei Natalia , dar și din realitatea satului.Scrie cu o deosebită dragoste despre țară, despre vremurile și obiceiurile de altădată, pe care le poartă cu sfințenie în suflet ca într-un muzeu.Versurile îndeamnă cititorii să nu-și uite originile și să păstreze cu sfințenie tradițiile noastre strămoșești, care sunt cele mai frumoase din lume.
Primele poezii au fost publicate în anul 2017 pe paginile revistei Roua Stelară.
- În 2018 apare cartea de debut ,,Moldova- cuibul meu de dor”;
- În 2019 ,,Satul meu de lângă Prut”;
- În 2020 ,,Leagănul Veșniciei”;
- În 2022 ,,Pe urmele Dorului” ;
Membru al Uniunii Internațională a Oamenilor de Creație.
FRUMOS E SATUL MEU NATAL
Frumos e satul meu natal
Cu răstignirea de pe deal,
Cu albastrul cerului senin,
Cu Ciuhurul ce curge lin.
Frumos e satul meu din vale
Cu turme albe de mioare,
Cu verdele de pe câmpii,
Cu tril duios de ciocârlii.
Frumos e satul meu bătrân
Cu stâncile ce lanț se țin,
Cu drumuri multe și coclauri…
Cu oameni cu inimi de aur.
Frumos e satul meu de dor
Cu gustul pâinii din cuptor,
Cu vinuri aromate, reci
De la sătenii mei din beci.
Frumos este al meu sătuc
Cu frunze de salcâm și nuc,
Și cu livezi de mere, pruni,
Cu gospodari vrednici și buni.
Frumos e satul meu iubit
Și la apus, și răsărit.
Și îl iubesc până la stele
Că-i leagănul copilăriei mele.
LUDMILA BERZOI Doctor în ştiinţe. Conferenţiar universitar (docent). Dăltuieşte în sufletul studenţilor şi în cuvintele limbii române.
Ciugure, apa de Prut…
Ciugure, apa de Prut…
Lacrimi suspin de demult,
Ca de Muma fost-ai rupt…
Nu de fulger,rar,nedrept,
De oarede din alb desert,
Venind droaie prin faget.
Ciugure, nu plinge asa!
Creste-ti bine salcia,
Sa-mi fac arma grea din ea!
De-or vrea fratii, de n-or vrea
Ma pornesc singur cu ea,
Pe-un cal dirz,usor, de nea!
In bataia vintului,
Iau urma paginului
Si-l dobor pamintului!
Il trimit de unde vine,
Te scap,frate, de suspine,
Ciugure,cu ape line!
ANTONINA SÂRBU născută în satul Văratic raionul Rîșcani la 6 noiembrie 1956 a fost scriitoare și jurnalistă. După absolvirea Facultății de Jurnalism, Universitatea de Stat din Moldova în 1980, activează la Moldova Suverană, Democrația, Ziarul de Gardă, Capitala, Postul de televiziune Euro TV. A făcut stagieri la Institutul pentru o Societate Deschisă, Budapesta (2000), Academia de Limbi Moderne din Boston,SUA(2001), Școala de Liderism din Rutgers, SUA(2001), la Columbia University Missouri, Școala Superioară de Jurnalism,SUA(2006).
Debutează cu versuri în culegerea Dintre sute de catarge în 1984. Semnează volumele: „Mănăstiri basarabene” (1995), „Colaje”(2006), „Pe muntele Hermon ninge”(2008) și „Constanța Târțău”, „Ultimul dialog” (2016). În 2018, Antonina Sârbu a lansat romanul – confesiune „Vulpea argintie”. Atonina Sârbu a fost soția lui Andrei Sârbu, pictor originar din R. Moldova, care a contribuit la înnoirea limbajului plastic din spațiul basarabean, promotor al accentelor moderniste în pictură.
