Noaptea de 12 spre 13 decembrie este considerată magică, în speciale de fetele nemăritate. În ajunul Sfântului Andrei, cât băieții încearcă să le fure porțile, tinerele fac vrăji, încercând să își vadă ursitul în lumina lumânării, în oglindă sau în apa din fântână.
Sunt multe tradiţii şi superstiţii legate de Sfântul Andrei. Cele mai multe au legătură cu revolta, cu măritişul, dar şi cu protecţia împotriva spiritelor rele care bântuie printre cei vii.
Pentru a alunga spiritele rele, este folosit peste tot usturoiul, de la grajdurile animalelor până la cruciuliţele făcute pe mânuţele copiilor.
Noaptea de Sfântul Andrei este un fel de noapte magică. Se spune că în ajun circulă strigoi, aceştia fiind suflete pedepsite care din cauza unei vieţi nepotrivite sau luate prin violenţă bântuie, şi atunci tot drept apărare se foloseşte usturoiul, copiilor li se face cruce cu usturoi pe mână.
Fetele care vor să se mărite ascund sub pernă un fir de busuioc, pentru a-şi visa iubitul.
O altă tradiție spune că fetele trebuie să stea treze până în momentul în care vor vedea chipul ursitului în oglindă, după care se vor culca, în speranţa că-şi vor visa jumătatea, nu înainte de a pune busuioc sau un pieptene sub pernă.
Dimineaţa, după ce se trezesc, fetele ies în stradă şi întreabă numele primului bărbat care le iese în cale. Se crede că acelaşi nume îl va avea viitorul soţ.
Pozele de la șezătoare cu genericul ,, De la lume adunate și înapoi la lume date” sunt preluate de la Căminul Cultural Văratic care au transmis noilor generații tradițiile și obiceiurile de Sfîntul Andrei.
